RELIEFUL ROMÂNIEI
| UNITATEA DE RELIEF/SUBUNITATEA | ALTITUDINI MAXIME/MEDII | MODUL DE FORMARE | TIPURI DE ROCI | TIPURI DE RELIEF/FORME DE RELIEF |
|---|---|---|---|---|
| GRUPA NORDICĂ A CARPAȚILOR ORIENTALI | 2303 m – Vf. Pietrosu Rodnei | s-au format prin încrețirea scoarței terestre și vulcanism în timpul orogenezei alpine | - roci vulcanice - roci cristaline (șisturi cristaline) - roci sedimentare cutate (fliș- conglomerate, calcare, gresii) | -relief glaciar -relief vulcanic -relief carstic -Peștera Tăușoare din Munții Rodnei |
| GRUPA CENTRALĂ A CARPAȚILOR ORIENTALI | 2100 m – Vf. Pietrosu Călimani | s-au format prin încrețirea scoarței terestre și vulcanism în timpul orogenezei alpine | -roci vulcanice -roci cristaline (șisturi cristaline) -roci sedimentare cutate (fliș- conglomerate, calcare) | - relief vulcanic (conuri, cratere, platouri vulcanice) - relief carstic – Cheile Bicazului -relief ruiniform dezvoltat pe conglomerate, relief rezidual – turnuri de calcare- Pietrele Doamnei din Munții Rarău |
| GRUPA SUDICĂ A CARPAȚILOR ORIENTALI | 1954 m – Vf. Ciucaş | s-au format prin încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine | - roci sedimentare cutate (fliș) | - relief pe conglomerate – babe, ciuperci -relief structural pe structuri cutate |
| GRUPA BUCEGI | 2505 m – Vf. Omu | s-au format prin încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine | - șisturi cristaline, calcare - fliș, conglomerate | - relief glaciar - relief carstic - Cheile Tătarului, Cheile Zănoagei, Cheile Dâmbovicioarei - relief ruiniform, relief petrografic pe conglomerate - Babele, Sfinxul |
| GRUPA FĂGARAŞ | 2544 m – Vf. Moldoveanu 2535 m – Vf. Negoiu | - s-au format prin încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine | -șisturi cristaline | -relief glaciar – văi și circuri glaciare |
| GRUPA PARÂNG | 2519 m – Vf. Parângu Mare | s-au format prin încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine | - șisturi cristaline, calcare | - relief glaciar - relief carstic – Peștera Muierii |
| GRUPA RETEZAT-GODEANU | 2509 m – Vf. Peleaga | s-au format prin încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine | - șisturi cristaline, calcare | - relief glaciar - relief carstic – Peștera Cloșani |
| MUNŢII BANATULUI | 1446 m – Vf. Semenic | s-au format prin încrețirea scoarței terestre și vulcanism în timpul orogenezei alpine | - roci cristaline - fliș, calcar | -relief carstic – Cheile Carașului, Cheile Nerei, Peștera Comarnic |
| MUNŢII POIANA RUSCĂ | 1374 m – Vf. Padeşu | s-au format prin încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine | - șisturi cristaline | - relief dezvoltat pe roci dure – creste, abrupturi, forme ascuțite |
| MUNȚII APUSENI | 1849 m – Vf. Bihor | s-au format prin încrețirea scoarţei terestre și vulcanism în timpul orogenezei alpine | - roci sedimentare cutate (fliș) + calcare - roci cristaline - roci vulcanice în Metaliferi | - relief carstic reprezentat de chei, avenuri, cursuri subterane, peșteri – Peștera Scărișoara, Peștera Vântului, Cetățile Ponorului, Peștera Vârtop, Peștera Urșilor |
| SUBCARPAŢII | 300 -1000 m 911 m – Culmea Pleșu 996 m - Măgura Odobești 1018 m - Măgura Mățău | s-au format prin cutarea sedimentelor depuse într-o veche zona de scufundare de la exteriorul Carpaților, la finalul orogenezei alpine | - roci sedimentare cutate (gresii argile, marne) | - forme gravitaționale (alunecări de teren => pe argilă) -relief structural pe structuri cutate - relief pe sare sub formă de cute diapire -relief fluvial (lunci, albii, terase, văi cu terase) -relief de pluviodenudare (torenți, ravene, ogaşe rezultate în urma pluviodenudării) - fenomene și forme inedite - vulcanii noroioși de la Pâclele Mari |
| PODIŞUL MEHEDINŢI | 400 – 600 m | s-au format prin încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei alpine | - roci cristaline - calcare | - relief carstic cu chei, sohodoluri, peșteri – Peștera Topolnița, Peștera Podului (Peștera de la Ponoare) |
| PODIŞUL MOLDOVEI | 500 - 600 m în Pod. Sucevei (max. 688 m D. Ciungi) 200 - 300 m în S și E | s-a format într-o perioadă mai veche, (Platforma Est-Europeană a cărei prelungire intra în fundamental podișului) și mai recent, prin umplerea cu sedimente a unei zone de scufundare | - roci sedimentare (gresii, marne, argile, nisip, pietriș | - relief structural pe structuri monoclinale (cueste sau coaste, văi subsecvente, obsecvente, consecvente) - forme gravitaționale (alunecări de teren – pe argilă) - relief de pluviodenudare (torenți, ravene, ogaşe rezultate în urma pluviodenudării) |
| PODIŞUL GETIC | 200-600 m | s-a format prin umplerea cu sedimente a unei vechi zone de scufundare de la exteriorul Carpaților Meridionali | - roci sedimentare – nisip, argile, pietrișuri (pietrișuri de Cândești) | - forme gravitaționale (alunecări de teren – pe argilă) - forme de pluviodenudare (torenți, ravene) - relief fluvial (albii, lunci etc) |
| PODIŞUL DOBROGEI | 300 – 400 m în N 476 m – Vf. Greci sau Țuțuiatu < 200 m în S | s-a format în perioade mai vechi - jumătatea de nord în timpul orogenezei caledoniene – Podișul Casimcei și în orogeneza hercinică – Munții Măcin, prin cutarea scoarței terestre; ulterior, prin sedimentare mai ales în Podișul Dobrogei de Sud | - șisturi cristaline (șisturi verzi în Podișul Casimcei) -roci vulcanice (granit în Munții Măcin) - calcare, gresii + nisip, loess | - relief structural pe structuri cutate și tabulare în Podișul Dobrogei de Sud - relief petrografic pe granite, calcare -relief carstic – Peștera lui Adam, Peștera lui Andrei, Peștera Limanu, Peștera Gura Dobrogei -relief ruiniform -relief litoral (plaje și faleze, cordoane litorale etc,) |
| DEPRESIUNEA COLINARĂ A TRANSILVANIEI | 500 - 600 m în C. Transilvaniei 300 – 400 m SV <1000 m în E, la contactul cu munții | s-a format prin umplerea cu sedimente a unei vechi zone de scufundare apărută la începutul orogenezei alpine | - roci sedimentare moi – pietrișuri, argile, gresii | - relief fluvial (terase, lunci etc) - relief structural dezvoltat pe structuri monoclinale ( cueste sau coaste) și pe structuri tabulare - relief pe domuri -relief pe sare – cute diapire |
| DEALURILE DE VEST | 200 - 400 m, altitudini medii 500 – 800 m – Șimleu, Preluca | s-au format prin umplerea cu sedimente a unei vechi zone de scufundare din vestul Carpaților Occidentali, apărută la începutul orogenezei alpine | - roci sedimentare – nisipuri, pietrișuri, argile -roci vulcanice și sisturi cristaline în măguri – Măgura Șimleu, Dl. Preluca | - forme gravitaționale (alunecări de teren –pe argilă) - relief fluvial (terase, lunci, albii) |
| CÂMPIA DE VEST | aproximativ 100 m max. 140 m în C. Carei | s-a format prin umplerea cu sedimente a bazinului Mării Panonice | - roci sedimentare - pietriș, nisip, loess | - relief eolian (dune de nisip) - relief fluvial ( lunci, câmpuri etc.) |
| CÂMPIA ROMÂNĂ | min 6 m în C. Siretului Inferior max 300 m în C. Piteștilor | s-a format prin umplerea bazinului Mării Sarmatice cu depozite sedimentare | - roci sedimentare- pietriș, nisip, loess | - relief petrografic în loess (crovuri, găvane, padine) şi în nisipuri - relief eolian (dune de nisip) - relief fluvial ( albii, lunci, câmpuri, belciuge, popine etc) |
| LUNCA DUNARII ȘI DELTA DUNARII | 5 – 50 m | s-a format prin eroziune și depunere de aluviuni de către fluviul Dunărea, de-a lungul cursului și la vărsarea în Marea Neagră | - nisip, mâl | - relief fluvial ( albia, lunca, ostroave, renii) - relief eolian (dune de nisip) |